here we go again

on August 15, 2010 in Oglinda

Despre ce mai aberează Manon, azi?

Despre nimic. În gând. Plictisită de moarte de ea însăși.

Ascult ASTA, a dracului melodie, ce doare…

***

Sunt aici, dacă vreți să povestiți ceva despre voi.


65 Responses to “here we go again”

  1. Bianca says:

    Am aflat azi noapte ca visurile pot bate realitatea, si te pot framanta… ai patit sa visezi in cat sa ti se para ca se intampla in realitate? Sa te gandesti la ele toata ziua, chiar sa ai tendinta de a crede ca nu a fost doar un vis?

    • Manon says:

      .
      Ăăăăă…Da?! (scarpinare in cap, cu cusma pe o parte si cu ochii la secera)
      .

      pfuoai…sa incerc varianta scurta… Bia, esti indragostita?

      • Bianca says:

        Poate putin :”> dar nu stiu de cine…

        • Bianca says:

          Si oricum, de unde ti-ai dat seama?

          • Manon says:

            Sunt indragostita, Bianca. Plus ca. Am antene.

            Si, de fapt, cu asta ma ocup. Cu iubirea.

            • Bianca says:

              Ce dragut… (inspir si expir a visatoare), nu stiu daca-i de bine sau de rau, dar mie de obicei imi trece repede….ultima data m-a tinut cam o saptamana, in care visam continuu si ascultam o melodie trimisa de el, dupa aia a trecut de la sine si am revenit la vechile visari. 🙂
              p.s Acel “el” era altul, eram mai mica.

              • Manon says:

                Da, mami, am inteles. bucura-te de fluturei. 🙂

                • Bianca says:

                  E ciudat, fluturii mei sunt putin mai sus de stomac… si pare ca se domolesc nitel.

                  • Manon says:

                    Sunt in plexul solar. Si nu se domolesc, se linistesc putin, sa faca nani. Pe urma se zburatacesc, iar. 🙂

                    • Bianca says:

                      Poate ca or fi acolo, da sper sa nu ma mai tulbure prea mult,in zadar…

                    • Manon says:

                      @ bianca (nu mai era spatiu, sus):
                      eh, aici…nu comentam.

                    • Unu mic says:

                      Nu trebuie sa te gandesti, nu este nevoie, nu am nevoie de mila. Imi este bine chiar asa in starea asta. Durerea este atat de apasatoare incat a inceput sa-mi placa si plus de asta este atat de multa incat pot da si altora. Oare de ce sa fiu egoist, nu am fost niciodata asa, deci din veninul meu o sa primiti cu totii.

                    • Onitza says:

                      Sa stii ca, de cele mai multe ori, îi ranesti pe oamenii la care tii cel mai mult. Si ei te accepta.. de ce oare? Pentru ca ei te iubesc cel mai mult. Si acest “cel mai mult” are atata insemnatate, incat nu-ti ajunge o viata intreaga sa o descoperi. Sufera, raneste, urla-ti durerea… apoi aseaza-te si respira, pentru ca viata va face ce stie ea mai bine: te va ajuta sa mergi mai departe si va estompa, pe nesimtite, durerea ce te chinuie, deschizand o portita mica viitoarei fericiri.

                    • Manon says:

                      Onitza, chiar si generic, “uneori ii ranesti pe oamenii la care tii cel mai mult”, imi face pielea de gaina si imi amaraste sufletul. Ma rog, am niste amintiri neplacute cu “ranitul” asta…

                    • Onitza says:

                      Stiu asta 🙁 N-am vrut sa-ti readuc aminte de ceva neplacut. Insa asta e adevarul. Si alt adevar legat de aceasta afirmatie este ca cei ce ne iubesc ne suporta, oricat de greu le-ar fi. Un strain, de regula, te lasa balta si fuge la primul semn de instabilitate emotionala, pentru ca nu are motive sa ramana. Dar cei dragi stiu ca totul va trece si incearca sa aline, si numai cu prezenta. Din pacate, tot ce am scris mai sus, e verificat. Pe pielea mea. Si a celor dragi.

                    • Manon says:

                      mda… asa e…

                    • Bianca says:

                      La ce nu comentam la ce fac fluturii astia cu mine? Ar trebui pusi in insectar, nelasati sa miste si priviti o eternitate… ca acum ma zburatacesc degeaba iar apoi intervine uitarea.

                    • Manon says:

                      Ete, unul iubeste, altul uraste… Fluturii aia vor muri singuri, bianca, nu-i alerga sa ii pui in insectar. …doar daca nu ii vrei trofeu, asa cum aveau indienii, scalpuri… 😉

                    • Bianca says:

                      Grea e viata (iau o gura de aer si oftez usor)…

                    • Manon says:

                      trece, bia. trece.

                    • Bianca says:

                      Intr-un fel…asta astept. 🙂

  2. Mirela says:

    Eu toropita asa… si fizic si psihic… nici nu stiu ce-as vea sa fac, as dormi dar parca nu mi-e somn, as manca ceva, dar parca nu am pofta de nimic, as sta dar parca m-as misca… macar sunt in casa, la racorica… si ma gandesc la tot felul de cai verzi… dar parca nici neuronii mei nu mai sunt asa activi…

    • Manon says:

      neuronii stau intinsi pe paturica, si se zgandara unul pe altul, ca sa rada…dar e duminica, si urmeaza lunea, asa ca renunta, si seee uuita asa, la cer, sa prinda mesajul norilor, in forme. 😉

  3. bare-feet anda says:

    m-ai rupt in doua cu melodia asta manon…
    si parca sunt prea mandra sa recunosc ca exista in viata mea un barbat care imi violenteaza spiritul cam asa (e-o vulpe, cum le spui tu, cu spirit de poet)

    sunt cuminte.
    ma abtin

    si ascult si eu melodia asta incontinuu

  4. evergreen says:

    si mie-mi place mult melodia. 🙂

  5. Corina says:

    Manon, fiinţă scumpă! >:D<

  6. desteapta says:

    plec si eu la mare o zi si cand ma intorc gasesc un noian de pesimism:))Am stat in coloana pe autostrada,a trebuit sa joc cu ocupantii masinii jocul ala stupid cu fazan pe cuvinte care incap intr-o sticla de lapte(7 ore jumatate)..am stat la litera P cel putin 200 km..si mai si citesc aici de oameni care chinuie fluturi.E timpul pentru o doza de optimism.Eu asa cred!

    • Manon says:

      Bubu, dintre noi, toti, tu pari cea mai chinuita… Cum sa stai la litera “P”… 200 de kilometri? Giiiz… Era simplu: Pehblendă. :- P

      P.S. “Fluturii sunt liberi”, n-au fost raniti in proces. 🙂

  7. desteapta says:

    pai daca ultimul meu cuvant gasit a fost:”pitulice”,ma rog,un pui mic de pitulice…ca efectiv nu mai gaseseam cuvinte cu litera P care sa inca intr-o sticla de lapte.Oricum,sunt in stare sa dau un premiu cuiva care imi zice un asemenea cuvant care sa incapa intr-o stlca de lapte care nu a fost spus in 200 km parcursi cu viteza melcului pe autostrada in 4 ore.
    Ps: pehblenda ce dumnezeu inseamna? :)))Mie imi suna a boala venerica :))))

    • Manon says:

      Deci stii ce fac eu, acum, in clipa asta? Stii? Nu stii. Curat apa de pe tastatura, eram cu paharul la gura cand am citit mesajul tau.
      Pentru ca mi-ai inundat, prin hohoteala, laptopul cel nou, te trimit la dictionar, nu iti spun ce inseamna pehblenda, na!
      Plus ca te imbratisez ca esti scumpa.

      Mah, ca ma intorsei dreq din drum si iar imi merge rau…cum dracu sa gasesti un cuvant care sa incapa in sticla de lapte? Cuvantu’ sau animalu’ recte obiectul? Ai? (Plehblenda incape)

  8. desteapta says:

    Dumnezeule,nu pot sa cred! Plehblenda nu e deloc boala venerica ci un mineral radioactiv e culoare neagra..Nu as fi ghicit nici in un milion de ani!De-abia astept ca maine dimineata sa trimit pe messanger un mass cu acest cuvant!!!Efectiv nu mai pot: pana,pasat,pastaie,plisc(de pasare)pentaceu,poamana porcului(se pare ca incape intr-o sticla de lapte),posmagi,pesmeti..pitulice(pui),privighetoare(pui).pitpalac(pui)…etc..

  9. desteapta says:

    puiul de potarniche a fost respins in acest joc.Se pare ca e prea masiv

  10. desteapta says:

    in orice caz,greu joc.Ma doare capul deja 🙂

  11. Bianca says:

    :)) Tare faza cu fazanu… si cu numele acelui mineral radioactiv pe care nu-l prea pot pronunta… :)) mai silabisesc putin pana imi iese.
    p.s fluturii mei ori si-au luat campii, ori au intrat in colaps ori dorm dusi… ca acuma nu simt nimic decat putin haz. 🙂

  12. Bianca says:

    Apropo, la multi ani si tie Manon, de Santa Marie! 🙂 ca esti si tu putin…Maria 🙂

  13. Bear Grylls says:

    In sfarsit,m-am intors…Dar plec iar peste(si pentru)cateva zile.
    Bine te-am regasit,pe tine si pe toata lumea.Am reusit sa supravietuim pe canicula.Dar de-acum incolo nu se stie,fiindca nu s-a terminat.

Leave a Reply to Manon