Archive for February, 2013


ce mai fac eu?

Manon on February 17, 2013 in Oglinda 4 Comments »

…Ia, eu fac ce fac demult, iarna viscolu-mi ascult…
Well. Să încetăm cu viorile melodramatice, că nu plictisesc suficient de tare pe nimeni.

Ete poze.

Manon la locul faptei.

Aha.

Incă ceva.

Acest moment al vieții mele – care nu se lasă dus de ape de parc-ar fi o piatră-nfiptă-n albie – are ca motto:

MI-E FOAME DE IUBIRE ȘI DE SENS.

Aviz aviatorilor.

Să revin, că iar m-apucă divagările.

Deeeci… ține mouse-ul pe poză o secundă, să vezi scrisul, si dă click; sanki, ele se maresc:

domnu scenograf, ne miscam si noi mai cu talent, gogule?

P.S. Vă pup pe sufleței. :-)

link> Inima adevăr decupează.

e criză de ouă

Manon on February 11, 2013 in Oglinda 1 Comment »

Îți face unu’ loc în el, să mă primească.
De-un an, tot își face.
Pușca mea, parcă și-ar face cuib.
Și tot făcându-și loc, așa, în suflet, îi scapă, în lateral- adică mie – câte-o directă de dreapta.
Mă feresc. Sunt agilă și numai mușchi.
Și zâmbesc.
Zâmbesc și mă gândesc, maică precistă, o să-mi expire timpul până când își descurcă ăsta firele.

Mi-e tare drag, distrusu’ dreq.
…Dar nu-ntind mâna decât pentru a-i para.

emoție

Manon on February 6, 2013 in Oglinda 5 Comments »

“draga nona,imi pare rau ca nu mai scrii…citeam din cand in cand acest jurnal si era adevarat..de multe ori trist, poate cinic alteori(mai putine),autoironic sau zeflemitor la adresa falsului din macabrul circ al realitatii(ce frumos m-am exprimat)..duios de multe ori,plin de entuziasm,pentru bucuriile altora (multe) si pentru cele personale(ceva mai putine)..il citeam pentru ca avea verb si te recunosteam …te vad in aceasta fotografie, stilata,frumoasa,distinsa si putin distanta:) ….nu te distanta de tine, nu te lasa in urma, cei din jur au frumusetea pe care parti din noi insine,o regasesc in ei…scoate din tine forta care nu ti-a lipsit niciodata, schimba ceva major, atarna-ti o bucurie mare pe inima si revino aici,tropaind,sufland in pumnni si frecand mainile, ca un copil,incantat,dupa ce a facut un om de zapada !!! ………….. vazandu-te scriind, as avea speranta ca ai chef sa vezi,sa satirizezi,sa bestelesti,sa te induiosezi, sa plangi si sa razi..si ar fi bine”

N-am suflu, pentru a-l așterne aici.
N-am, încă.

Fără suflu, literele sunt doar puncte negre spațiu puncte negre punct, iar poveștile – insipide, incolore.

Va mulțumesc pentru gânduri. Le primesc, fie ele scrise, sau nu, și simt emoție.

Am reînceput să simt.

I’ll be back.