Uite:
elena: stii ce m-am gindit eu, nonica?
Nona: ia.
elena: tu esti ca o umbrela transparenta
Nona: lol.
elena: eu citesc zilnic blogul tau
elena: si articolele dulci, si cele amuzante
elena: si cele amare
elena: si cele revoltate
elena: si de fiecare data ai acelasi efect:
elena: daca ploua, ma aperi de ploaie, daca nu ploua, tot ma protejezi, sa nu ma arda soarele, dar eu sa pot sa-l vad
Nona: vaaaiii…. te iubesc… multumesc…
elena: eu cred ca in fiecare din cititorii tai e cite o nonica mica
elena: si tu ne dai pe blog instructiunile de folosire, ca ne nastem fara ele
elena: si al dracului de tare ne mai dam cu capul de pereti in lumea asta ca nu stim cum sa simtim si cind simtitm nu stim ce e de facut
elena: si eu multumesc tie!! si eu te iubesc pe tine
Nona: deci m-ai rupt! exact in momentul in care sunt atat de dezamagita de mine… multumesc, suflet frumos. Ce chestie… incredibil, cat imi dati, voi,inapoi…
elena: pai, din cauza ta 🙂
Nona: 🙂
elena: cind primesti asa mult, ca cititor, cam incepi sa dai inapoi 😉
Nona: asa. 😉
*
…Uite.
Oameni necunoscuţi.
Cât de minunaţi sunteţi VOI!
Vă mulţumesc.
Te pup, Elena.
I lov u!
si io pe tine, parazitule. :- P
Tu ai avut o zi proasta..si eu am una proasta..
Va citesc de departe, la inceput din greseala, acum de nevoie 🙂
Din cauza dvs (intentionat “din cauza” si nu “datorita”)am redus improscarile cu venin, aducandu-mi rusinata aminte ca suntem datori cu iubire ca venin..pe toate drumurile.
Azi iar ma abtin, nu de tot, dar oricum vizibil.
Va multumesc pentru ca stiti sa dati glas unor lacrimi care rezoneaza pana departe, va mulumesc pentru ca sunteti ca un semn de carte la pagina cu bun simt si iubire de oameni.
Va multumesc pentru ca va si imi aduceti aminte ca suntem oameni si nu fiare.
Mi-am adunat ceva curaj sa scriu…pauza de aruncat venin 🙂
Mai scriu…promit:)
Bine ai venit, Ralu.
Si scrie. Ca sa stiu si eu de voi.
Multumesc pentru cuvintele frumoase.
Esti un om bun.
Oamenii buni strang veninul altora, din pacate.
Te pup in frunte. 🙂
Sarut mana de pupat, mi-au dat lacrimile, sunt rari oamenii care pupa in frunte.
Mai am de invatat ca sa ajung buna, n-as fi crezut ca disciplina omenie se invata asa greu si se uita asa repede, dar ma tin de cursul dvs strans, ca sa nu uit.
Curaj nu va trebuie, ca aveti, asa ca va urez energie inepuizabila!
🙂
renunta la formula de politete, zi-mi TU.
nu-s chiar asa de batrana. mi se zbate, in inima, o fetita de 16 ani, cu toate iubirile neconsumate. nu poti sa ii zici “dumneavoastra” – ei, nu-i asa? 🙂
te pup, ai grija de tine.
Am inteles, sa traiti!! 😀
😀 Am o Nonica in mine..asta mi-a placut cel mai mult, ca am!:DMami drag,hup!Bravo Elena, te pup!
hup, julie!
Si eu, si eu… Cu un pic de intarziere marca Bonq.
Pupici ultrasomnorosi si lipiciosi, Oana.