Familia din eter

on June 30, 2010 in Oglinda

Ziceam că nu mai scriu, o perioadă… să mă așez în mine, culcuș, să prind putere…

Și am venit acasă, acolo unde-mi sunt plantate rădăcinile…să las deoparte, timp de o săptămână, Bucureștiul, cu tumultul, cu întrebările, cu fricile candidaților la actorie, cu jurnalul, cu cei dragi, din el, care formează un ditamai sufletul…

Am ajuns acasă, la tata.

Din secunda doi, am început să caut internet ca drogații în sevraj, să fiu aproape de București, de tumult, de întrebări, de candidați, de jurnal, de prietenii care poposesc în el…

Aseară am cerșit o bucată de wireless de la niște rude, halal vizitator am fost, așezată cu fundul la ei și cu ochii în monitor… norocul meu că avem istorie împreună și că am fost fermecătoare, luându-mă singură la mișto, așa că iată, se demonstrează că și dacă stai cu spatele poți fi expresiv…

Azi noapte l-am bântuit pe frate-miu, care mi-a dat stick-ul lui de Orange…

De azi începea drama, căci fratele (cu stick cu tot) pleca voios la București… Dar s-a milit de mine, și, fiind client baban pentru Orange, a reușit să îl convingă pe un angajat, pe care nu îl cunoaște, să îmi împrumute un alt stick, timp de o săptămână, te duci la sediu, nona, îl iei și îl instalezi.

Eu zăceam depresivă, cu vagi accente de offline, într-un colț al bucătăriei, și m-am activat spontan.

Tatăăă!!! Îmbracă-tee!!! Mergem în oraș, tu să iei aer, eu să iau eter!!!

…Și-mi zic, dacă tot merg în oraș, n-ar fi frumos să o sun și pe Fumărel, să ne vedem? Mai ales că sunt cu tata, aș vrea să îl cunoască și ea, căci Irinuca Fumărel a scris, aici în jurnal, la un anume articol, câteva cuvinte care mi-au scrijelit inima… iar tata a plâns, când i le-am citit…

Deci iată-i pe cei doi oprișeni în stația de autobuz din fața liceului, așteptând o mașină necunoscută, condusă de o persoană necunoscută…

Fumărel sosește în stație, oprește, și se produce stupoare de ambele părți. I-ați văzut poza din blogul ei? Vax. Fumărel este superbă, râde într-una, iar de mintea ei nu mai vorbesc, e brici, se vede din blog.

La rândul ei, Irinuka mărturisește că se uita pe partea cealaltă a stației, căutând cu privirea o femeie la 40 de ani, bătrână, grasă și lăsată.

Fac o paranteză aci, căci trebuie să povestesc. Cum, fumărel, …bătrână și lăsată?
Așa, pentru că în jurnal tu pari înțeleaptă și mama răniților, mă așteptam să fii grasă și lăsată.
– Cum, fată, că am spus că sunt fermecătoare?
N-o pot sminti pe asta mică din paradigmă, ea avea impresia că sunt o femeie cu părul tuns scurt, făcut permanent…io, nona, mă uitam la stația cealaltă, căutându-te din privire, că doar acolo erau două grase, mă întrebam care ești tu…

Închei paranteza dându-mi ochelarii jos (nu, nu port nici ochelari), privindu-vă și pe voi în pupilă și întrebându-vă: măh, și voi, ceilalți, credeți că sunt grasă și lăsată? Că dacă da, nu vă pot pupa în creștet, a reproș drăgăstos, cum am făcut cu fumărica, dar pot scoate, cordial și la o adică, o ditamai limba, ca ăia micii și needucații… 😉

Revin.

Până terminarăm consumația, tata o adoptase pe fumărel, iar fumărel îl pupă pe tata mai rău decât o pupai io pe ea.

Luarăm și stick-ul de net, ca să pun în jurnal ce scriu acuma zâmbind, și ete așa se termină a doua zi de stat acasă.

Mă uit la familia mea ca la o oglindă, și îmi place ce văd.

Tot o oglindă a sufletului meu sunteți și voi, cei care veniți în jurnal și rămâneți aici.
…De aceea mi-am intitulat articolul Familia din eter.

Am sufletul plin. Și net, până plec.


44 Responses to “Familia din eter”

  1. ma spusasi :)))) ete’ ca scrisai si eu, ca daca tot se facu noapte si dadu luna pe cer, imi adusai aminte de semiluna de-o vazui ziua :))) :))) :))))

  2. ca mami’ e de fapt o tipa foarte sexy.. ca eu azi n-am iesit cu mama ranitilor la suc, cum ma asteptam, ci cu o femeie foarte frumoasa dupa care fu topit chelnaru’ :))) :))))

    • Manon says:

      ii facui io cu ochiul, voiai sa imi aduca frappe-ul cu gust salciu? lasa, ca parca il mobilizai prea mult, irina, ca imi puse la rom, de ma imbatai, dreq, si acum sughiț… Parerea mea!

      • nuuuu, nuuuu!! erraaa topiiittttttt!!!!!! nu ma face sa dau detalii despre cum aparea ca fulgeru’ la masa cu bricheta in mana cand vroiai sa-ti aprinzi tigara..siiii cumm de la emotii nu reusea sa aprinda brichetaaa :))))))

        • Manon says:

          Fumarica, pai tu te intretineai cu tata, stateai si cu okii in jur? Ai? Da’ faza cu ospatarita, o vazusi?
          Era, saracuta, grasuta, hainele un pic prea stramte, si venea des sa ne schimbe scumierele. Avea fața acra spre acrisoara. Si, la un drum, ea cu mana pe scrumiera, ridica ochii si ne intalniram privirile. Eu ii zic: Zambeste-mi! …Si-mi zambi, mititica. Si i-am zis ca e frumoasa.
          … Pe asta n-o vazusi, ai?
          …Te lipisi cu privirea de kelnerul Madalin? 😉

  3. adevarul e ca internetul nu poate substitui niciodata realul, ca’ pana nu te vede omu’ in carne si oase nu-si poate imagina cat esti de frumoasa..

  4. Manon says:

    Auzi Irina, ca-mi adusei aminte… La ora la care ne-am intalnit noi, urticaria mea ar fi trebuit sa fie deja anihilata de xyzalul de dimineata.
    …Vru sa te cunosca si ea, mititica, fată…

  5. Bianca says:

    Manon, tie iti plac desenele animate? (scuze de offtopic)

    • Manon says:

      (la nebunie. mai ales marca Pixar)

      • Bianca says:

        Dar in momentele de luciditate ce desene preferi? 😀
        Mie imi place cand eram mica foarte mult Viata cu Louie (adoram desenul asta si eu si mama), Ce-i cu Andy?, Jane si Dragonul , Zambetul lui Sharon (astea doua erau pe Minimax), dar le pot insirui pana la dimineata…din nefericire nu mai ruleaza nici unul dintre ele… si asta ma enerveaza.

        • Manon says:

          Biencutza, atentie la exprimare… 😉

          Doar cele facute de sau in stilul Pixar. E mult de povestit, vorbim o data pe indelete despre desenele animate, daca vreti voi, ca mai sunt si altii pe aici, stiu eu, care se uita la desene animate. 😉

  6. Corina says:

    Întotdeauna mi te-am imaginat frumoasă. Şi genul acela de om care zâmbeşte mult şi care se uită direct în sufletul tău când îţi vorbeşte sau când îi vorbeşti.

  7. Iulia says:

    Auzi tata, vezi ca acu ma burzuluiesc la tine, pai, ce-i asta, uitasi de mine ca parca ziceai ca eu sunt fata ta.
    Buuun, am inteles vrei sa largesti familia, doar ca ai grija dupa Manon sunt eu, daaa? 🙂
    Hug you tata!

    • Manon says:

      Deci tata rade cu lacrimi, Iulia, si imi zice ca fiecare fata are locul ei in inima lui. Tu il ai pe al tau, stii, deja.

      Eu am inima cat un munte, si va iubesc pentru ca il iubiti pe tata, scumpele mele dragi.

      Zice tata ca te pupa.

  8. Iulia says:

    Si io si io, da’ il vazusi pe ala micu, de ii cazu proteza de 2 dintisori? Hahaha! Nu ma mai satur sa ma uit la trailer, e minunat! Ce bine ar sa-l vedem togheter…uffaa!

    Zii tatei ca il iubesc si ca promit data viitoare cand vin acasa sa-i aduc ciocolata si bomboane “speciale” ca sa poata manca si el.

  9. Iulia says:

    Cum? Manon “batrana si lasata”? Pai sa vedeti ce corpisor de balerina si ce miscari pe ringul de dans de ramaneau DJ-i cu ochii lipiti de ea de-i puneau muzica preferata si se facea cerc in juru-i, de dansau toti cu ochiul la ea.
    Sa ne intelegem, aici vorbim de o femeie splendida, fascinanta, absolument incroyable.
    Sa va fie foarte clar voua care sunteti aici cu nasucul in jurnal si n-o stiti pe Manon live ca nu este vreo mamaie, ci o femeie superba care imprastie energie buna. Si ochii ei, de-si pun pupila pe tine ramai agatat de ei cu gura cascata in admiratie. Ca sa va fie foarte clar, am tinut sa mentionez. 🙂
    Asta nu era pentru ochisorii aia frumosi ai tai,te pup Manon.

Leave a Reply