Jurnalul lui Manon.

Pe vremea când dansam eu, muzica era armonie, nu zgomot.
Pe vremea când mergeam la discotecă, băieţii invitau fetele la un blues dacă le tremura în pantalon fiorul, nu le turnau pe gât vodcă pentru a le hipnotiza întru tăvălirea de-o noapte.
În vremurile acelea, te îmbătai de atmosferă, cu anturajul, nu te ameţeai cu opiacee, pentru a face viteza suportabilă.
Lumea nu mai dansează, azi, ci copulează frenetic….Atunci când nu face pase magnetice sau plantează porumb.

Pe vremea când au apărut clipurile muzicale, se punea accent pe mesaj. Apoi pe imagine.
Azi, în clipuri, vezi bucăţi de carne goală, din ce în ce mai goală, cu mişcări care sfidează mobilitatea noadei până la parkinson.
E o disperare maximă. Să ai ritmul cel mai alert. Să te mişti cu viteza luminii. Să ai clip pentru fiecare căcat de melodie. …Disperare maximă să treci primul linia de sosire a derizoriului.
Pentru că roata a fost, deja, inventată, tu îi aşezi între spiţe un bec şi calci cu ea, pe cap, un şnur. Evrika!

Am idiosincrazie la plurivalenta Beyonce. Este pilda vie a încrâncenării cu orice preţ. Are voce, şi o dă pe toată într-o singură melodie, zbuciumat, febril, ca o futere în grabă. Înghesuie toate trilurile posibile în doar trei minute, comasând, în sunete, de la strigătul pitpalacului, până la chemarea broaştei, pe baltă.
Nu-i ajunge. A umplut ecranele cu goliciune, nervos, sacadat şi nu dă semne că ar vrea să se oprească. Nu ratează nicio colaborare, fie că ţine de film sau muzică, nu ne lasă să ne liniştim un pic, că apare, iar. Şi mai goală, şi mai agitată, ca un delirium tremens. Vrea să ne ştanţeze cu imaginea ei de perpetuum mobile.

Dar startul a fost dat de mult.
Acum toate clipurile muzicale au femei goale, cu tonele. Care se arcuiesc, serpentic, pe lângă masculii veşnic indiferenţi. Melodiile spun una. Textul, alta. Dansul, din alt film. Se dă din cur în mişcări aberante.

Am văzut tot ce se poate vedea: cît de mare poate fi un implant de ţâţă, cât de cambrată, până la cerc, o coloană vertebrala, cât de umflat, un dos.
S-a trecut, acum, la etapa doi: Acoperirea. Cu costume de coşmar. Deformarea. A apărut văduva neagră. Răzbunătoarea.
Drogata.
Nimicul.

Femeia a fost dată gata. Frământată, sub ochii noştri măriţi, decojită de mister, aruncată în corp ansamblu, bătută pe fese fotbalistic.

Am ucis mitul feminităţii, şi galopăm înapoi pentru a ne întâlni cu veriga lipsă a evoluţiei.

**
update 18 martie:
1. zvonuri napolact. Vi le comunicăm săptămâna viitoare, pe alea vechi, cu aracetul, le ştiţi deja.

2. dandy george. L-a luat în târbacă tot virtualul, şi şi-a şters blogul. Când l-au sunat oamenii a zis că e o farsă. Dar ieri a apărut la măruţă la show, dându-se futac, tot cu faţa aia de intelectual care are ochelari, dar îi lipseşte sclipirea. …Şi azi, distrusele, îl caută pe luzer cu goagălu’. E bine, au nimerit în pagina mea de miştouri.
…Care le cuprinde, acum, şi pe ele.

E tunată bine şi apare pe sticlă mai mult goală, ca să rimeze cu vidul din creier. Bărbaţii o încadrează, placizi, la categoria “merge o dată”.
Eu n-o mai văd, căci am scos antenele şobolanului din grila de programe.

Însă azi remarc un titlu mare de ziar, în care Crudu scoate perla: Acum se poartă decolteul de jos şi la spate.

Instantaneu, nu mai ştiu ce înseamnă jos, nu mai ştiu ce înseamnă decolteu, însă ştiu ce înseamnă spate, aşa că încerc: adicătelea, te epilezi în V şi între omoplaţi?

Mi-a transmis iniţial că se ocupă ea  să nu mă bag  să stau deoparte.
M-am dus să o beştelesc  să fac spume  să o asigur, ochi în ochi, că nu voi mişca un deget!!
…Şocată de reacţia mea, mi-a impus  mi-a propus  m-a rugat insistent să o ajut, căci eu sunt un om de bază.
Am deschis gura şi i-am dat muie  am refuzat  am acceptat, cu condiţia ca eu să coordonez proiectul.
S-a albăstrit  A strâns buzele  A zâmbit fericită.
Am înfrânt-o!  Am învins!
Urmează teroarea  spaima  munca pe brânci.
Eu ştiu cum va ieşi evenimentul pe care-l voi pregăti: calitativ, peste ăla de anul trecut, care a fost catalogat drept interesant minunat excepţional! …Pe care tot ea voi eu l-am conceput.

Ce puşca mea?  Păi, până când să rabd?  Bravo, Manon!

**
update 17 martie:
1. Căutarea smalţ oale l-a trimis pe om în pagina mea, numită Publicitate. Reiterez ideea că smalţul oalelor de gătit nu trebuie să fie distrus, căci rugina este nesănătoasă; ca să nu mai vorbesc de situaţia jenantă în care ajungi dacă, acasă, ai oala defectă şi îi cauţi, obsesiv, smalţul, pe net…

2. documentare despre manonii. Când le găsiţi, poate ne explicaţi şi nouă ce sunt manoniile şi pe ce program se difuzează aceste documentare.

…Iar se uită la mine cu ochii ăia mari în lacrimi. Iar are stări metafizice. Iar, tristeţea, care-i scoate în prim plan vocaţia de tragediană. Iar mă calcă pe nervi cu victimizarea de veci. …Când termină, o ia de la capăt, în spirală, până ameţesc.
Mă enervează la culme oamenii ăştia, şi trec cu greu peste ironie ca să-mi adaptez comportamenul la tristeţea priveghiului…

Norocul ei e că doar pe mine mă plictiseşte, doar mie îmi susură dramele de veci.

-Ce s-a mai întâmplat, distrusă mikă, de data asta?
-Mă doare şi stomacul, rău, acum. Şi nu am bani să merg la doctor. …Şi sunt singură. Şi am o stare de aia, de plâns, întruna…
-Ai încercat cu valeriană? Poate îţi mai linişteşte angoasele perene…
-Faci mişto de mine…
-Păi, fac, ce ai vrea, să îţi scurtez eu suferinţa? Scuză-mă, acum, te rog, trebuie să plec, am treabă.

…Şi mă îndepărtez, căci răbdarea mea are şi ea o limită, iar în momentul ăsta simt că i-aş da tipei un pumn în gură, dar mi-e frică să nu sângerez de la cioburile oglinzii…

**
update 16 martie:
1. eu sunt iubirea lui actuală iar tu târfa lui de-aseară. Părăseşte-l pe nemernic, până nu ajungi în situaţia ca  tu să fii aia de aseară, iar el să-şi afişeze, mâine, noua actuală.

2. tudorel butoi. Aţi nimerit bine, l-am dat şi eu la vale.

Avusei un scăndăluş, azi, cu unu’ mic cu gura mare. Aţi văzut ce plămâni mari au cei mici, între picioare, atunci când vor să zbiere? Compensează lipsa înălţimii că te acoperă, sanchi, cu vocea.
…Numai că eu sunt şi înaltă, am şi voce mai sonoră. Aşa că l-am băgat, scurt, sub radical.
Acum sunt bine, beau lichide să îmi cobor tensiunea şi mă gândesc, pentru a paişpeatrilioana oară: ai dracu de masculi, voi, ăştia care nu aţi învăţat să respectaţi femeia şi să vorbiţi civilizat, şi rageţi ca la cort!

Aşa. Să respir puţin. Gata. (#!%&0@!)

Am bântuit, aseară, lefteră(*), printr-un supermagazin şi m-am proptit cu privirea pe punguţele cu salate gata pregătite. Trec pe ierburi, iar.
Am rămas uşor panicată când am descoperit că toate punguţele conţin, pe lângă morcovi, salată verde, neverde, iceberg, alte panseluţe, varză şi …valeriană.
…Vorbim, stimaţi prieteni, despre acea valeriană din grupa de sedative şi hipnotice, care se picura cu eprubeta, pe timpuri, în cavitatea bucală a bolnavilor de nervi?
Nu ne-au dat gata cu e-urile şi au decis că mai bine ne amorţesc?…Interesant…
Reactorul de la Cernavodă ce mai face? Nu e mai rapidă tinctura de uraniu?

(*) Lefteră, da. Pentru că noi trebuie să luăm salariul într-o anume zi. Care, fir-ar mă-sa a dracu de zi, nu se respectă niciodată. Drept urmare, şi aici atenţie, BCR, cu tine vorbesc, fraierii din câmpul muncii îşi verifică în mod constant, de trei ori pe zi, cardul cel gol, plătind, fără a avea nicio vină, comisionul aferent acestei operaţiuni.
Şi acum zi-mi, becereule, că nu eşti pe mână cu ăia care ne virează salariile în cont.
Uită-te-n ochii mei, ‘tu-ţi miile de sedii, şi dă-mi motiv să mă înfig direct în stadurile cu valeriană să le-ndes pe gât piticului isteric!

Azi, Jurnalul lui Manon a împlinit o lună de când a ieşit în lume.

Mulţumim frumos celor care ne susţin şi poposesc aici pentru a citi!

Servim tortuleţul după ce scăpăm de urticarie.

**
update 15 martie:
1. jurnalul lui manon. Aţi nimerit bine, asta e adresa, mulţumim pentru vizită şi vă sugerăm ca, pentru a economisi timpul, să treceţi site-ul la favorite.

2. nona plus maria. Nu cunoaştem rezultatul acestei adunări, nona care vă scrie este o femeie straight, care preferă masculii.

3. prieten care te imbranceste si jigneste. …Nu-l căuta pe net.