who speaks for the trees

on April 14, 2012 in Oglinda

Yes, I am the Lorax who speaks for the trees, which you seem to be chopping as fast as you please.

*

În jur plutește o liniște pioasă.
N-am fost niciodată în felul ăsta de singură ca în seara asta.
Am mai fost singură, dar aveam lacrimi, și zbucium, care mă oboseau de parcă eram mai mulți în cameră.
Acum e o singurătate rece.
Recele nu doare.

Îi port în suflet pe toți cei pe care îi iubesc.
Și fiecare dintre ei este, acum, acolo unde trebuie să fie.
Și eu aici.
Netristă.
Paștele ăsta nu înseamnă nimic pentru mine.
Plângeau norii, azi.
Și recele, cum zic, nu doare.

Cam multă liniște în jur, or fi abandonat orașul toți bucureștenii?

Bref.
Terminai de vizionat un film, și-l recomand.
Acelora care știu să simtă fericirea simplă a copilului care nu a îmbătrânit în ei.
The Lorax.

Pentru singuratici, să se încălzească. Pentru toți. 🙂

14 Responses to “who speaks for the trees”

  1. Ruxandra says:

    Te imbratisez cu drag :*

  2. PierreDeVara says:

    Am stat toata seara cu tine………nici nu m-ai bagat in seama.Si inca mai este din ea…din noaptea asta lunga…

    • Manon says:

      nu am scris pentru a cere ceva.
      am scris pentru mine.
      am vazut filmul ostrovul, acum. nu era momentul sa-l vad, dar mi-a facut bine. multumesc, din nou.

  3. Evergreen says:

    te pup Nonette!!!

  4. Mika says:

    Din noapte rece, catre tine, imbratisare calda! Cu suflet!

    Hristos a Inviat!

  5. Alexandru Căutiș says:

    Hristos a înviat!
    Nona, tu nu ești singură. Se gîndesc cu drag la tine atîția oameni! Amintește-ți asta din cînd în cînd.
    Este un film extraordinar, într-adevăr. Dar nici acolo nu e vorba de singurătate. În ultima rugă disperată, pînă să apară amiralul cu fiica, acel călugăr i se roagă fostului camarad
    să-l ierte, să-i dea un semn, de acolo de unde e. Este foarte impresionantă scena aceea.

    Ca să-ți spun și altceva, petrecut de data asta ieri, la mine acasă. Părinții mei au stat acasă, n-au mers să ia lumină. Se uitau la televizor. La 12 fix cînd au început să bată clopotele, s-a aprins o lanternă uitată de mine pe suportul televizorului. Pînă și taică-miu, care nu e credincios, a fost impresionat.

    Cînd te mai simți singură, gîndește-te că undeva trebuie să se fi aprins în lumea asta ba o lanternă, ba un beculeț în mintea cuiva, așa, ca din coincidență, pentru tine.
    Ai un suflet mare, Nona, tu și să vrei, nu poți să fii singură.

    • Manon says:

      alex, te iubesc. Si stii asta. Multumesc pentru ca ma porti in tine. Conteaza. De alta singuratate vorbesc eu. Si nimeni n-are vina,eu am ales-o.
      Pup, cu drag, si-ti multumesc pentru ca esti acolo.

  6. Manu says:

    Hristos a inviat!
    Te imbratisez tare si strins din departare!

Leave a Reply to PierreDeVara