declarație de nume

on December 16, 2010 in Oglinda

Felul în care modificăm numele oamenilor oglindește imaginea pe care noi o avem despre ei.
Este barometrul exact al gradului de comunicare + simpatie.

*

Conuț
Nonuț
Nonuța
Noni
Nonex
Nonule
Nonuș
Nonette
Nonuca
Manonel
Manonule
Ménăn
Manonelovici
Manonuța.

Toate fetele și băiețeii de mai sus sunt ai mei.
…De aici, probabil, și declarația manonică: Te iubește mama lor. 🙂

**

PE TINE, cititor, CUM TE-ALINTĂ când te alintă cin’ te-alintă?

24 Responses to “declarație de nume”

  1. Evergreen says:

    😀

    Grina :))) Sorelina, Gras roscat, câine-porc (Ana), rocscscs, sormix, șocata (în liceu din cauza frezei), micu, rocco, ina ina madalina, evergreenoasa.

    Nu mai știu.
    Pup mămica!

  2. Mirela says:

    Mimi, Mir, Mirelus, Mireluta, Mire, Mireille, iar in lipsa de uca/uta/ita: tanti, ma, bre, hei tu de colo, domnisoara – desi am verigheta si suficienti ani pentru doamna, si uneori mai aud cate un fat frumos alintandu-ma pe strada: fa, ce tite ai! – iar eu ma intreb ce mai face mama-sa…
    Ps. Pe Nonuca o revendic eu 😛

  3. deparazitatu' says:

    Eu o revendic, in public, pe Nona. 🙂

  4. Dara says:

    Ah… ce durere mi-ai starnit in suflet acum… Imi amintesc de tata… avea un fel al lui de a-mi raspunde la telefon, imi spunea “draga” si stiam ca eram fetita lui.
    Mama imi spune Dori, iar al meu domn imi spune pui (probabil inca nu si-a dat seama ca au trecut niste ani de cand ne-am vazut prima oara 😆 )

    In rest, sunt o persoana ingrozitoare asa ca nu prea ma iubeste lumea. Am o figura atat de severa incat nici smecherasii nu prea ma agreaza (desi sotul meu spune ca nu duc lipsa de priviri admirative) 🙂

    Dar… Nona e si a mea! 🙂 Si o pup de doua ori! (chiar daca cealalta jumatate doarme dusa la ora asta).

  5. Anca says:

    Cel mai recent e Ancule. Până acum mi s-a spus Ancuţa, Ancuţ, Ancuţel, Ancuţica, Ancuţi.

  6. PumpkineilA says:

    Închid ochii. Mi se perindă prin minte, rând pe rând alintările şi alinturile ce mi-au fost dedicate, rostite, şoptite, iar pe sub pleoape joacă, de mână ţinându-se cu apa, chipurile celor care au găsit de cuvinţă să ma iubească. Nu ţi le spun, în schimb îti mulţumesc mult că m-ai făcut să mă întorc în amintiri. Te pup pe tâmpla stângă…

  7. kittysor says:

    tata mi-a zis multi ani viermus sau viermusel —dupa cum ii venea lui!
    sotul mi-a zis intr-un timp puiut, apoi alinutza; o vara intreaga mi-a zis inelus 🙂
    acum a trecut la rozatoare: sobolanel, soricel!
    ciudat este ca la servici mi se spune pisoi, pisicuta, pisicel …

  8. fiorelinna says:

    hmm, sa vedem, eu am cam multe…bubu, deia, andre, andreiutza, deiutza, fifi, fiorelinna, mama fi, buni fi, fiore (al al treilea prenume al meu), tzutzu (nu stiu de unde s-a nascut asta)…iar aici, la munca, mai nou mi se spune picina..:))

  9. Bear Grylls says:

    Ah,ce articol dragut…
    Sa-ncerc si eu:Sotul imi spune mama sau Gabisor.Cand eram tineri,imi zicea “micuta mea Edelweiss”,dar fiind un nume prea lung,s-a scurtat pe parcurs.Fetita mea si sotul ei imi spun Mamica.Iar la serviciu toata lumea imi spune Doamna(sau doamna Gabi pentru colegi).

  10. Laura says:

    Lauriciu, Lauricule, Veve (de la Veverita), Puiule (asta e de la tata, Hun’. Or mai fi, dar le-am uitat…

  11. mi-e cam rusine sa scriu despre cum m-alinta cin’m-alinta,dar ai dreptate,e un barometru bun…despre ale tale alinturi,Manonel imi placea dinainte de a scrie tu “declaratie de nume”..chiar ma gandeam(stiu,ciudat,pt ca nu ne vazuram niciodata)cum mi-ar placea sa te-ntreb:’mmmm,vrei sos picant sau dulce?..

  12. picant,normal…as fi avut un soc(mare)dc spuneai dulce:)..mi-ai lipsit!!mult…esti parte din viata mea,mi-esti draga!

Leave a Reply to Manon