Michael Jackson

on October 25, 2010 in Cicatricea

Azi e 25.

Când se stinge un fenomen, rămâne, răvășit, un sentiment de liniște apăsată. O liniște bolnavă de ea însăși. Incurabilă.
Care nu are echilibru. Nici toleranță pentru suficiența oamenilor. O liniște ruptă. Fracturată în plex. Cu ochi răvășiți, care privesc în jos.
O liniște care nu e acalmie, ci suspin înnăbușit.
E prea mult zgomot în jur, care a sufocat armonia.

Mi-e dor de el.

De adolescența mea.

De dans.

De zâmbetul nebun.

Mi-e dor de el, de Michael.

The Way You Make Me Feel...

The way you make me feel, babe…
You really turn me on
You knock me off of my feet

8 Responses to “Michael Jackson”

  1. Onitza says:

    ………….. 🙁

  2. Evergreen says:

    Mai, eu nu pot sa zic ca mi-e dor de el, dar ii regret disparitia. Ce sa fac? Sunt generatia Savage Garden, mai mult.

    :*:*:*

  3. o alta Manon says:

    Si eu sunt generatia Michael Jackson, si tare m-a suparat Media la modul cum l-au desfiintat de dragul scandalului si ratingului ca apoi… la moartea lui, sa-l ridice in slavi, tot ei care l-au desfiintat.

    Acest scenariu pare sa fie reteta si la televiziunea din RO…

Leave a Reply to Evergreen