Declarația unu– ©MANON

on June 19, 2010 in SdB

Funcția de motor. Psst, Șase!
@CristiMe, care îmi sugerează să scriu despre  “Doamnele furacioase de la magazin 🙂 ,stil pamflet”.


Declarație

Subsemnata, Florica Cărăuș, declar pe înregistrare cu voce ce s-a petrecut în ziua de ieri, la ora 18 seara, că nu am școală, acolo la țară unde am crescut eram 12 guri și mă trimeteau la câmp, fiind mai mare, ca să iau din grădinile oamenilor ce s-o găsi…
….Iar când ne-am mutat la București de ne-a luat în casă mătușa aia bătrână, nu îmi lăsa nimic din ce produceam, că vroiam și eu să învăț să scriu și să merg la educație, dar fără bani, de unde pachet, să umblu în geantele elevilor și să mă întorc la corecție?

Dau declarația în oral și mi-o scrie doamna Pătrașcu, ca să pun eu degetul pentru conformitate.

Deci ieri am fost la supermarket cu Luci Firavu, concubina soțului meu ca să ne uităm fără să vrem să se declanșeze scandal.

Eu nu am vrut să merg căci am cazier, dar Nuțu care nu face nimic și stă cu burta aia mare la soare, m-a forțat că mă bate dându-mi un brânci să cad cu ochii în gardul ăla care abia se ține, fir-ar mama lui a dracu de putoare ordinară că m-a secat și a dat-o după mine și pe aia mică, că suntem trei guri și locuri de muncă nu e pentru țiganii cinstiți.

Am ajuns la magazin și pusesem în fustă o pâine și corpul delict, cutia aia de pateu, dar inculpata Luci se uita la parfumuri și a zis să îl ia pe ăla cu cutie roșie și să îl punem în buzunarul fraierului ăla chel, că i-l recuperăm noi din buzunar când ieșim, că ea are antecendente de șuță și nu îi e frică nici de dumnezeu.
Dar ăla nu avea buzunare că tricoul era lung și acoperea pantalonii la buzunare, mie mi s-a făcut rău de la stomac, mă rodea o presimțire, mi-a zis și aia care dă în bobi că anul ăsta ori cade Nuțu la pârnaie iar ori mă otrăvește Luci ca să facă copii în liniște cu banii pe care îi pun deoparte să divorțez, unul moare sigur.

Eu nu am știut că atunci când ea mi-a dat pumnul ăla în cap și mi-a băgat la țâțe parfumul cu sila a văzut vânzătoarea, și când am vrut să ies tremurând pe ușă că mă luase cu leșin la lingurică și aveam genunchii moi, m-a oprit să scot ce am furat. Eu am zis că nu am furat nimic, să mă bată dumnezeu și ea a zis că a văzut cutia roșie. L-a chemat pe badigardul ăla care dormea la intrare sub ziar pe scaun și i-a zis Florine avem o problemă.
Eu de frica lui, că știu de bătaie cât mă rupe Nuțu acasă am scos pâinea, iaurturile, zacusca, sticlele de suc, parfumul și setul de cuțite de plastic, și i-am bătut obrazul la vânzătoare, să dea dumnezeu să ajungi și tu ca mine amărâtă și să n-ai parte de ce ai mai sfânt pe lume. Vânzătoarea mi-a zis că nu are nimic sfânt, că e singură doar cu motanul bătrân, poate să îl ia dumnezeu, și râdea așa rânjit la mine să mă simt eu ultimul om că se beleau la noi toți din magazin, dar m-a inervat doar când a zis că cel mai sfânt lucru e țigările, de ele nu se poate lăsa, dumnezeu i-ar făcea un bine dacă ar scăpa-o și s-a uitat așa la mine într-un fel. Atunci abea am văzut roșu înainte și m-am întunecat la față, de unde știa ea că eu vindeam cartușuri de țigări false și am căzut la bahau când eram minoră cu supendare?

Nu știu cum am scos cutia de pateu, că mi-a întunecat dracu mințile ca atunci când am lovit-o pe mătușa bătrână de șifonier de a paralizat, și i-am aruncat-o în cap direct în frunte, și când am vrut să plec, că puteam să fug, lumea sărise după tejghea să o scoale pe vânzătoare, Luci nu mai era și m-am dus pe raion să o caut da fugise demult acasă.

Declar că nu e adevărat că m-am zbătut de l-am lovit cu capul în dantură pe badigard rupțându-i un dinte, era fals, doar l-am zgâriat pe față de frică să nu mă cocoșeze și că am stat cuminte după ce mi-a pus cătușele și m-a urcat în mașină, nu am scuipat pe nimeni, îmi era rău și am nimerit greșit.

Acestea au fost faptele eu nefiind vinovată de ceea ce mi se aduce, că dacă mă lasa în pace îmi vedeam de treaba mea nu să tratezi clientul cu o lipsă totală de nesimțire. Aș vrea să o căutați și pe Luci că ea m-a îndemnat și a fugit la Nuțu, cred că sunt pitiți la mă-sa care stă în Răzoare, la numărul 32, e casa aia mică a unui om care stă în Italia și a ocupat-o ma-sa abuziv, trăiește într-o infecție de o să simțiți care e după miros.

Îmi pare rău de ce s-a întâmplat și vă rog să vă fie milă să nu mă pedepsiți mai mult decât m-a bătut dumnezeu fără copii și cu bărbatul rău, alcoolic și cu țiitoare, că eu duc tot amarul de greu.

Florica Cărăuș, fără ocupație momentan și fără acte de indentitate că mi l-a rupt Nuțu la beție.

10 Responses to “Declarația unu– ©MANON”

  1. CristiMe says:

    Haha :)),felicitari,am ramas fara cuvinte,cred ca daca ai scrie o carte ar fi ce-a mai furata din biblioteci/librarii 🙂

    • Manon says:

      bibliotecile sunt pline de mostri sacri. Eu nu fac nimic altceva aici decat ca, in loc sa ma vedeti pe scena, va aduc scena, cu mine aici. si imi place cand va plac. 🙂

  2. […] Manon îl roagă frumos pe Geo să facă o continuare la articolul cu hoațele că are talent cu carul și vrea și ea să râdă […]

  3. Geo says:

    Declarație,
    Subsemnata Firavu Lucia zisă Franțuzoaica, fica lui Firavu Eusebio si a Firavu Magdalena, domiciliata in Bucuresti , str. Razoare nr.22, declar urmatoarele:
    In data de mă aflam in vizită la domiciliul familiei Cărăușu Ion zis Nuțu de unde am plecat împreuna cu sotia acestuia, Florica numita Gioconda, la promenadă prin cartier că nu mai fusesem de când l-am cunoscut pă Nuțu.
    Ajunse in fața supermarketului (nu fac reclama gratuită) am intrat, la insistențele inculpatei Gioconda, că eu nu suport spațiile inchise de cand am fost condamnată pe nedrept intr-o speță asemenătoare și nu-mi mai trebuie, în veci.
    De cum am intrat, Gioconda a zis ca vrea sa-i facă o surpriză lu Nuțu si să o ajut să ia din magazin niște zacuscă din ciuperci că-i place la nebunie dupa ce bea vinu de i l-am adus eu. Mi-a zis să nu pun nimica in coș, că banii i-a uitat acasă in sertar și că va plăti cu cardu.
    Eu mi-am dat seama că așa ceva nu este cinstit și am refuzat-o categoric cu toate insistențele și zbierătele ei. Da, recunosc, m-am enervat peste masură și i-am dat un pumn în cap să se invețe minte, da ți-ai găsit pă cine să educi, pă Gioconda?! Precizez că urma de violență de pe față este mai veche și nu doresc să declar nimic în legătură cu ea.
    Cănd am văzut că nu mă ascultă, că eu am mai trecut prin deastea, am preferat să plec din magazin sa nu mă bage la complicitate și pă mine.
    Ajunsă afară, am auzit în spatele meu, în magazin o incăierare, dar nu am dat impotanță crezând că este un exercițiu de antrenament al baieților de la pază, care, din greșeală, au venit la adresa menționată la începutul declarației și m-au invitat la sediul Politiei.
    Declar, susţin şi semnez după ce am luat la cunoştinţă de întregul conţinut şi am completat personal datele din prezenta declaraţie.
    P.S. N-as vrea să fiu in pielea Giocondei, eu i-am spus!

  4. […] Dar ăla nu avea buzunare că tricoul era lung și acoperea pantalonii la buzunare, mie mi s-a făcu… mă bâlbâi pe mute […]

  5. dada says:

    aici am vrut sa scriu ca esti fenomenala!

  6. Alex says:

    Miroase a Musatescu! :))))))) Genial, da!

Leave a Reply to Alex