poveste pentru Crăciun

on December 24, 2011 in Oglinda

Într-o noapte, un om a avut un vis. Se făcea că merge pe o plajă, alături de Dumnezeu. Pe cer vedea proiectate scene din viața lui. După fiecare scenă, omul a observat că pe nisip rămâneau imprimate două seturi de urme: unul era reprezentat de tălpile lui, celălalt, de tălpile lui Dumnezeu. Când pe cer s-a derulat imaginea cu ultima scenă, care reprezenta cea mai crâncenă și cea mai tristă perioadă din viața sa, omul a remarcat că pe nisip era doar o pereche de urme.

Amărât, îl întreabă pe Dumnezeu:
Sfinte Doamne, mi-ai spus că dacă te voi urma, tu vei merge tot timpul alături de mine… Însă văd că în cele mai grele momente ale vieții mele… uite… pe nisip se vede doar o singură pereche de tălpi. Nu înțeleg de ce… atunci când am mai multă nevoie de tine… exact atunci… tu mă părăsești.

Dumnezeu îi răspunde:
Fiule, te iubesc și nu te voi părăsi niciodată. În perioadele în care tu ești devastat de suferință și vezi doar o singură pereche de tălpi, Eu te port în brațe.

7 Responses to “poveste pentru Crăciun”

  1. Oana B. says:

    >:D< Te imbratisez cu drag. Citesc ca de obicei totul deodata. Si acum … povestea asta m-a lovit de mi-au dat lacrimile…

  2. PierreDeVara says:

    FOOTPRINTS……este in toata lumea saxona…….superba

Leave a Reply to Manon